| Ştiri - Cluj-Napoca |
Asociaţia Lida îi invită pe iubitorii de tradiţie în data de 20 Decembrie 2012 incepand cu orele 17 la Iulius Mall pentru un spectacol de folclor si colinde sustinut de ansamblul de dansuri populare de copii “Mladitele Nadasului”. Spectacolul se desfasoara pe parcursul a 2 ore si are ca invitati si alti copii. Nu va lipsi nici “ Mosul” care va darui cadouri copiilor cuminti.

Dezvăluiri făcute de LIBERTATEA
Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului. Suntem pe locul cinci în lume"Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur. Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina. "Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul", ne-a spus prof. Gheorghe Popescu. De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%. Exclusiv Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
Dr. ing. Florea Neagu povesteşte că în anul 1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate zăcămintele naţionale. Şcoala românească de prospecţiuni geologice a crescut constant. Zăcămintele din ţară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialişti şi înregistrate pe “profile”, adică secţiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost înregistrate şi într-un calculator adus de la americani şi instalat într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje “Geofizica”, în strada Biserica Amzei din Bucureşti. În 1971, cei de la prospecţiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada Coralilor din Capitală, unde se găseau şi profile geologice realizate în toată ţara. Pe baza acestor informaţii, Ceauşescu făcuse un plan de extracţie până în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul. Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfăşoară activităţi în domeniul prospecţiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ar fi spus că preţul vânzării documentaţiei secrete a fost de 10.000 de dolari...
Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în “patrulaterul aurului” - adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii Apuseni - dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult timp. “Pe timpul lui Ceauşescu se scoteau între 14 şi 20 de tone de aur pe an. Dar, după 1990, extracţia a scăzut dramatic, iar în 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus că sunt epuizate”, a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat şi realizat mine de aur în “patrulaterul aurului”. Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele româneşti pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naţionale, au dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea ”se terminaseră”. 250 de tone de aur, doar la Roşia MontanăPotrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness. ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru că “nu mai era rentabilă”, un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au mers la“punct ochit - punct lovit”, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate ... Cum?
Fany îşi anunţă călătorii pe www.fany.ro că pe data de 1 decembrie va exista un program redus: Cluj-Napoca - Floreşti 5:45, 6:35, 7:30, 8:30, 10:00, 11:30, 12:30, 13:30, 14:30, 15:30, 16:30, 18:00, 19:30, 20:30, 22:15 Floreşti - Cluj-Napoca 6:10, 7:00, 8:00, 9:00, 10:30, 12:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00, 18:30, 20:00, 21:00 Cluj-Napoca - Cetatea Fetei 7:00, 8:30, 10:30, 12:00, 14:00, 15:00, 16:30, 18:00, 20:00, 21:00
În urma recursului, avocaţii primarului Clujului nu au reuşit să demonstreze că acesta este nevinovat. La acuzaţiile aduse răspunsurile specifice au fost mai degrabă „nu ştiu” s-au „nu am luat mită”. Iar în privinţa telefoanelor interceptate acesta neagă că i-ar aparţine. În concluzie Sorin Apostu rămâne în arest, ceea ce duce la pierderea funcţiei de primar.
Luni se va judeca recursul primarului din Cluj-Napoca Sorin Apostu care va stabili dacă acesta a luat într-adevăr mită sau nu. Reprezentantul PDL Ioan Oltean a declarat că în cazul în care recursul va fi respins, Apostu îşi va da demisia, fiind înlocuit tot de un reprezentant PDL.
Cercetările au arătat că firme importante precum OMV Petrom, Carrefour, Dedeman şi Baumax ar fi plătit sume considerabile firmei de avocatură a soţiei şi socrului primarului pentru a obţine înlesnirea unor aprobări din partea primăriei.
Nu se ştie exact câte companii de stat există(!), dar reprezentanţii Băncii Mondiale au numărat 760, dintre care un sfert sunt practic în faliment, chiar dacă mai continuă să existe. Dacă aceste companii s-ar închide într-adevăr, 100.000 de români ar ajunge şomeri.
Printre cele mai mari companii aflate în pragul falimentului se numără CFR, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, RADET şi Electrocentrale Oradea.
Guvernul vrea să îngheţe salariile şi pensiile până în vara anului următor dar preşedintele susţine că fără împrumuturi statul nu poate finanţa nici măcar cheltuielile de anul acesta.
Reprezentanţii Uniunii Europene insistă pe necesitatea de a reduce semnificativ corupţia, dar rezultatele de până acum sunt prea mici şi mai mult un rezultat al luptelor de partid.
O strategie importantă pentru revenirea economiei României o reprezintă transformarea companiilor de stat din unele care aduc pierderi în unele eficiente şi profitabile.
În afară de situaţia financiară dificilă, guvernul a mai argumentat şi că preţurile la materialele de construcţii au scăzut. Această decizie nu îi afectează pe cei care au depus deja cereri.
Se pare ca grijile cotidiene nu ne mai permit astfel de analize si mai ales nu ne mai intereseaza sa luam atitudine cetateneasca, civica . Trist, dar adevarat.
A venit toamna, au inceput scolile, gradinitele, in curand vor incepe si cursurile studentesti, la ce sa ne mai facem si alte griji? S-a scumpit gazul, curentul, am cumparat rechizite, hainute noi, avem nevoie de calcul si o programare foarte stricta a bugetului familial pentru a putea gasi solutiile necesare acoperirii tuturor cheltuielilor asa ca nu ne mai ramane timp si pentru altceva.
Si cu atat mai putin ne intereseaza aceasta clica politica.Pentru ca lor, credem , chiar suntem convinsi, le este bine. Si chiar daca nu e corect sa generalizam, nu putem face altfel. Prea ne-au adus, toti, rand pe rand, intr-un hal de pasivitate si indiferenta fata de “binele tarii”. De fapt mai stim noi oare ce si cum e acest “bine”? Cu atat de multe griji pentru ziua de maine? Sigur nu. Nu mai putem distinge care, cum e “binele tarii” atata timp cat binele nostru nu mai e. Citisem undeva, nu mai stiu exact unde, ca „lumea a devenit din ce in ce mai comerciala si mai falsa. Binele este promovat aproape ca oricare alt produs. Intre cuvinte si fapte nu se afla intotdeauna egal...“ Cat adevar in aceste spuse?
Si totusi, dragi concetateni, sa stiti ca indiferenta nu a ajutat niciodata pe nimeni si mai ales nu ne-a ajutat pe noi insine.La orice provocare trebuie luata atitudine, pozitie, masuri. Trebuie comunicat, dialogat, gasite raspunsuri la intrebari si solutii la probleme. Pasivitatea si atitudinea de blazare nu face bine nimanui si mai ales noua, fiecaruia dintre noi.
Ganditi-va ca suntem fiecare parte a unei mari familii: ROMANIA!
|



Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor preţioase. "Ocupăm locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.
Din anul 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuşi, opt firme străine au primit licenţe de exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conţin aur în valoare de 54 de miliarde de euro. Explicaţia: “Au avut hărţile geologice ale statului român”, a declarat dr. ing. Florea Neagu.
În timp ce conducătorii ţării încearcă să depăşească criza făcând împrumuturi, Banca Mondială face o evaluare realistă a stării economiei din România.
În luptă directă cu criza financiară, guvernul României continuă să ia măsuri în defavoarea populaţiei. De data aceasta este vorba despre eliminarea subvenţiei de 30% la construcţia de locuinţe prin credit ipotecar.
In urma cu cateva saptamani am lansat o provocare cititorilor. INCOTRO?


